ȚAR, țari, s. m. Titlu purtat în trecut de monarhii unor state slave; persoană care purta acest titlu. – Din rus. țar. Vezi definitia »

țipár, țipári, s.m. (reg.) ardei iute; țipoi. Vezi definitia »

COMANDITÁR, -Ă adj., s. m. f. (asociat) a cărui răspundere se limitează la capitalul depus într-o societate în comandită. ( Vezi definitia »

JUBILIÁR, -Ă, jubiliari, -e, adj. De jubileu, făcut pentru un sau cu ocazia unui jubileu. ◊ An jubiliar = an în care are loc un jubileu. [Pr.: -li-ar] – Din jubileu (după fr. jubilaire). Vezi definitia »

hebdomadár, -ă adj., s.n. săptămânal.(< fr. hebdomadaire) Vezi definitia »