POTLÓG, potloage, s. n. Bucată de piele cu care se cârpește încălțămintea; petic. – Din bg., scr. podlog. Vezi definitia »

OCEANOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în oceanologie. (< germ. Ozeanolog) Vezi definitia »

MONOLÓG, monoloage, s. n. 1. Scenă dintr-o lucrare dramatică în care un personaj, fiind singur pe scenă, își exprimă cu glas tare gândurile. ♦ Monolog interior = procedeu literar specific romanului sau nuvelei de analiză psihologică, prin care personajul supune introspecției propriile sentimente. ♦ Lucrare dramatică de proporții reduse, destinată să fie interpretată de către un singur actor. 2. Vorbire neîntreruptă a cuiva, fără a da altuia timp pentru replică; vorbire cu sine însuși. [Pl. și: monologuri] – Din fr. monologue. Vezi definitia »

Martalog, betivan, reg. care bate campii Vezi definitia »

DANTOLÓG, -Ă, dantologi, -ge, s. m. și f. Specialist în dantologie. – Din it. dantologo. Vezi definitia »