CONCESIONÁ, concesionez, vb. I. Tranz. A da în concesiune. [Pr.: -si-o-] – Din concesiune. Vezi definitia »

înținá (înținéz, át), vb. – 1. A tăia incomplet trunchiul unui copac, pentru a-l putea doborî apoi cu ușurință. – 2. A lăsa un obiect în echilibru instabil, micșorîndu-i baza sau punctul de sprijin. Lat. tenŭāre (Tiktin; Candrea-Dens., 876; REW 8654; DAR; Rosetti, I, 168). Conjugarea este înv., actualmente se folosește mai ales part. cu funcție adj. Vezi definitia »

MARIJUÁNA s. f. Stupefiant asemănător cu hașișul, extras din frunzele unei specii de cânepă. [Pr.: marihuana] – Din sp., fr. marijuana. Vezi definitia »

ciná (-éz, -át), vb. – A lua masa de seară. – Mr., megl., țin, istr. cir. Lat. cēnāre (Pușcariu 369; Candrea-Dens., 342; REW 1803; DAR); cf. it. cenare, prov., cat., sp. cenar, port. cear. Cf. cină. Vezi definitia »

CATALINA, com. în jud. Covasna, pe rîul Negru; 3.436 loc. (1991). Vezi definitia »