DEPOZÍȚIE, depoziții, s. f. Declarație a unui martor în fața unui organ de jurisdicție sau de urmărire penală cu privire la fapte ce-i sunt cunoscute prin propriile-i simțuri (văz, auz) și de natură să aducă lămuriri în pricina respectivă; mărturie. [Var.: depozițiúne s. f.] – Din fr. déposition, lat. depositio, -onis. Vezi definitia »

FRÁCȚIE s. f. număr care exprimă una sau mai multe părți dintr-un întreg. ◊ raport între două expresii matematice. (< fr. fraction, lat. fractio) Vezi definitia »

Slavă Ție ! 1.(din ebr. hallelū Jah – conform traducerii Bibliei din lb. ebraica în lb. română) Vezi definitia »

TREZORERÍE s. f. 1. ansamblu de operații financiare pentru procurarea și cheltuirea mijloacelor bănești; administrare a tezaurului public. 2. oficiu al unui stat unde se păstrează și se gestionează tezaurul public. (< fr. trésorerie) Vezi definitia »

FERONERÍE s. f. artă a lucrării fierului prin ciocănire și modelare la cald. ◊ lucrare artistică din fier. (< fr. ferronnerie) Vezi definitia »