Definita cuvantului bandit
bandít (bandíți), s. m. – Tîlhar, răufăcător. It. bandito, de unde și fr. bandit. – Der. banditesc, adj.; banditism, s. n.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu bandit
GRANULÍT s.n. Rocă eruptivă cristalină, asemănătoare cu gnaisul. [< fr. granulite]. Vezi definitia »
TRILOBÍT, trilobiți, s. m. (La pl.) Clasă de animale artropode marine fosile, caracteristice erei primare, al căror corp era împărțit în trei atât longitudinal, cât și transversal; (și la sg.) animal din această clasă. – Din fr. trilobite. Vezi definitia »
PEGMATÍT s.n. v. pegmatită. Vezi definitia »
HÂRÂÍT2, -Ă, hârâiți, -te, adj. 1. (Despre glas, vorbire, sunete) Care hârâie, hârâitor. 2. (Despre mecanisme, obiecte etc.) Stricat, hodorogit, uzat. – V. hârâi. Vezi definitia »
REGOLÍT s.n. Stratul de la suprafața lunii și a planetelor de tip terestru fără atmosferă, format din praf și bucăți de pietre slab cementate în vid. [se pare ca regolitul e și pe Pămînt... – CM] Vezi definitia »