AUTOCOMBÍNĂ s. f. combină autopropulsată. (< auto² + combină) Vezi definitia »

CALEÁSCĂ s. f. v. caleașcă. Vezi definitia »

rî́ză (rîze), s. f. – Cîrpă, zdreanță. Sl. riza „îmbrăcăminte” (Cihac, II, 315), cf. sb., cr., rus. riza „îmbrăcăminte”, bg. riz „cămașă”, alb. rizë „batistă, cîrpă”. În Trans. – Der. rîzos, adj. (zdrențăros). Vezi definitia »

SILVOTÚNDRĂ, silvotundre, s. f. Regiune din sudul tundrei în care apare alternarea unor insule de pădure cu tundra. – Silvo- + tundră. Vezi definitia »

MÍNĂ², mine, s. f. Expresie a feței; fizionomie, chip, înfățișare. ◊ Expr. A avea (o) mină bună (sau rea) = a arăta bine (sau rău), a părea sănătos (sau bolnav). – Din fr. mine. Vezi definitia »