MONÓIC, -Ă, monoici, -ce, adj. (Despre plante) Care are flori unisexuate, masculine sau feminine, dispuse pe același individ. – Din fr. monoïque. Vezi definitia »

SIFILÍTIC, -Ă, sifilitici, -ce, adj. (Despre oameni; adesea substantivat) Atins de sifilis; (despre leziuni, erupții) cauzate de sifilis. ♦ (Arg.) Nereușit; nepotrivit; neplăcut. – Din fr. syphilitique. Vezi definitia »

FERODINÁMIC, -Ă adj. (despre un aparat, o mașină) cu acțiune electrodinamică intensificată de piese feromagnetice. (< fr. ferrodynamique) Vezi definitia »

FORPÍC, forpice, s. f. Compartiment etanș la prora unei nave destinat să limiteze invadarea apei și în care se păstrează lanțul ancorei, vopsele, odgoane, etc. – Din germ. Vorpick. Cf. engl. fore peak. Vezi definitia »

PIC¹, (I) interj., (II) picuri, s. n. I. Interj. (Adesea repetat) 1. Cuvânt care imită sunetul produs de căderea în picături a unui lichid pe un obiect tare. 2. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de ciocul păsărilor când ciugulesc. II. S. n. 1. Picătură (1), strop. 2. Cantitate, măsură, durată etc. (foarte) mică din ceva; strop, fir, fărâmă. ◊ Loc. adv. (Câte) un pic = a) puțin; b) (în construcții negative) deloc. Nici pic = deloc, câtuși de puțin. Pic cu pic = puțin câte puțin, încetul cu încetul. ◊ Loc. adv. și adj. Fără (un sau nici un) pic de... = (care e) lipsit (cu totul) de... [Var.: (reg.) pícur s. m.] – Onomatopee. Vezi definitia »