SEMÉȚ, -EÁȚĂ, semeți, -e, adj. 1. (Adesea substantivat) Mândru, falnic, măreț; trufaș, sfidător, obraznic. ◊ (Adverbial) Privește semeț. 2. Îndrăzneț, curajos; plin de avânt, de elan; avântat. [Var.: (reg.) suméț, -eáță adj.] – Cf. sl. sŭmĕti. Vezi definitia »

PETRECĂRÉȚ, -EÁȚĂ, petrecăreți, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) căruia îi place să petreacă mult și des, (om) iubitor de petreceri; (om) chefliu, petrecător. – Petrece + suf. -ăreț. Vezi definitia »

porșorúț, porșorúțe, s.n. (reg.) grămăjoară de fân, paie sau trifoi; porșoraș, porcușor. Vezi definitia »

zaț s. n., pl. záțuri Vezi definitia »

CONȚ, conțuri, s. n. (Înv.) Grup de 24 de coli de hârtie. – Din magh. konc. Vezi definitia »