Definita cuvantului barbură
bárbură (-re), s. f. – 1. Sărbătoare a sfintei Barbara. În această zi se obișnuiește să se ungă fața copiilor cu miere, zahăr sau cu suc de fructe de călin pentru a-i feri de vărsat. – 2. Plantă, călin (Viburnum opulus). Lat. Barbara (DAR; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 191). Cuvîntul și obiceiul, de origine catolică, trebuie să fie relativ moderne. – Der. bărbura, îmbărbura, vb. (a ține obiceiul de ziua sfintei Barbara; a unge fața copiilor).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu barbură
PIPÉTĂ, pipete, s. f. Tub mic de sticlă (gradat), prevăzut cu o pară de cauciuc, folosit pentru a picura, a lua, a măsura etc. o cantitate mică de lichid; picătoare. ♦ Tub prin care se toarnă un lichid dintr-un vas în altul. – Din fr. pipette. Vezi definitia »
LOXODRÓMĂ s.f. Curbă trasată pe o hartă reprezentând globul terestru care taie toate meridianele sub un unghi constant. [< engl. loxodrome, cf. fr. loxodromie < gr. loxos – oblic, dromos – drum]. Vezi definitia »
ORDINOGRÁMĂ s. f. reprezentare grafică a înlănțuirii operațiilor unui program destinat ordinatorului. (< fr. ordinogramme) Vezi definitia »
BARISFÉRĂ s. f. Partea centrală a globului pământesc, cu raza de 3500 km și densitatea foarte mare, care se consideră a fi alcătuită din nichel și fier; nife. centrosferă. – Din fr. barysphère. Vezi definitia »
PUTATÍVĂ, putative, adj. (Jur.; în sintagma) Căsătorie putativă = căsătorie încheiată de bunăvoie, dar prin necunoașterea, din partea soților, a unor clauze care împiedică existența sau validitatea ei. – Din fr. putatif. Vezi definitia »