pórtaș s.n. (reg.) loc situat pe malul unei ape curgătoare unde se depozitează lemnul tăiat din pădure și unde se construiesc plute; schelă. Vezi definitia »

HAITÍȘ, haitișe, adj.n. (Reg.; despre picioare) Cu conformație defectuoasă, cu linia pulpelor strâmbă, curbată. ♦ (Adverbial) În poziție strâmbă, sucită. – Cf. magh. hajlitani. Vezi definitia »

CARDAȘ, Agricola (1883-1955, n. Galați), agronom și zootehnician român. Prof. univ. la Chișinău și Iași. Lucrări în domeniul ameliorării raselor indigene de taurine („Asupra originii taurinelor românești”). Vezi definitia »

Farcaș s. – Nume de familie foarte des intalnit in Ardeal Vezi definitia »

BORȘ, borșuri, s. n. Zeamă acră preparată din tărâțe de grâu, de secară sau de sfeclă de zahăr fermentate în apă; p. ext. ciorbă preparată cu această zeamă. ◊ Expr. A-i sufla (cuiva) în borș sau a sufla în borșul cuiva = a se amesteca (neîntrebat) în treburile cuiva. (Fam.) A mânca borș = a minți. A-i da (cuiva) borșul = a-i țâșni cuiva sângele din nas. A se face borș = a se înfuria. ♦ (Arg.) Sânge. – Din rus., ucr. borșci. Vezi definitia »