OCUPATÓR, -OÁRE, ocupatori, -oare, s. m. și f. (Neobișnuit) Ocupant. – Ocupa + suf. -tor. Vezi definitia »

CONDUCTÓR, -OÁRE, conductori, -oare, adj., subst. 1. Adj., s. n. (Corp sau material) care prezintă conductibilitate electrică sau conductibilitate termică. ◊ Conductor electric = piesă cu conductanță mare, folosită pentru realizarea circuitelor electrice prin legături conductive. 2. S. m. și f. Funcționar la calea ferată care controlează biletele călătorilor și supraveghează vagoanele. ♦ (Rar) Vatman; șofer. ♦ Supraveghetor și diriguitor al unei echipe de lucrători; șef de echipă. 3. S. m. și f. (Înv.) Călăuză. – Din fr. conducteur, lat. conductor. Vezi definitia »

OCTOFÓR s.m. Litieră purtată de opt (sclavi). ♦ (Ant.) Purtător de litieră. [< fr. octophore, cf. gr. octophoros]. Vezi definitia »

CODIRECTÓR s. m. cel care deține conducerea (unei instituții) cu altcineva. (< fr. codirecteur) Vezi definitia »

REGENERATÓR, -OÁRE I. adj. care regenerează; înnoitor. II. s. n. sistem tehnic pentru regenerarea unui material. (< fr. régénérateur) Vezi definitia »