DISPÉNSĂ s.f. Scutire (de o obligație); exceptare, excepție de la o regulă. ♦ Permisiunea de a face un lucru interzis în mod normal de o lege. [< fr. dispense, it. dispensa]. Vezi definitia »

FILOEMBRIOGENÉZĂ s. f. evoluție datorată modificării cursului dezvoltării embrionare. (< fr. phyloembryogenèse) Vezi definitia »

VIRESCÉNȚĂ s. f. înverzire anormală a părților colorate ale florilor, în special a petalelor. (< fr. virescence) Vezi definitia »

a fi pe fază expr. 1. a fi vigilent. 2. a fi stăpân pe situație. 3. a profita de o ocazie. Vezi definitia »

a-și ieși din mână expr. a nu-și regăsi ritmul obișnuit într-o activitate, a-și pierde eficiența. Vezi definitia »