EPATÁRE, epatări, s. f. Acțiunea de a epata și rezultatul ei; uluire, uimire. – V. epata. Vezi definitia »

TÚLBURE, tulburi, adj. 1. (Despre lichide) Lipsit de transparență, de limpezime; amestecat cu impurități. ♦ (Despre ape) Agitat, învolburat. ♦ (Despre cer, vreme) Acoperit cu nori, întunecat, posomorât. ♦ Fig. Difuz, neclar. Lumină tulbure. ♦ Fig. Greu de înțeles, confuz, încurcat. 2. (Despre ochi, privire) Lipsit de claritate; împăienjenit. 3. Fig. (Despre situații sociale, politice) Neliniștit, nesigur, agitat, frământat. ♦ (Despre stări psihice) Neliniștit, frământat, zbuciumat. [Var.: túrbure adj.] – Lat. *turbulus ( = turbidus). Vezi definitia »

ALBOÁRE s. f. (Rar) Lucire, licărire albă. – Lat. albor, -oris. Vezi definitia »

RABÁTERE s.f. Acțiunea de a rabate și rezultatul ei. ♦ Metodă folosită în geometria descriptivă, care constă în a aduce o figură plană astfel încât planul ei să fie paralel cu unul dintre planurile de proiecție. [< rabate]. Vezi definitia »

ÎNCLINÁRE, înclinări, s. f. Acțiunea de a (se) înclina și rezultatul ei. ♦ (Geom.) Înclinație. ♦ Fig. Vocație, dispoziție; înclinație. – V. înclina. Vezi definitia »