TERMINOLOGÍE s.f. Totalitatea termenilor de specialitate folosiți într-o știință, într-o disciplină, într-o activitate practică etc. [Gen. -iei. / < fr. terminologie, cf. lat. terminus – termen, gr. logos – vorbire]. Vezi definitia »

RETARDÁȚIE s. f. 1. retardare. 2. mișcare a Lunii pe bolta cerească în sens direct (de la vest la est), precum și a planetelor, în anumite situații, având ca efect întârzierea în fiecare zi a trecerii astrului la meridianul locului. 3. (biol.) prezența tardivă în cursul autogenezei a unor caractere, în comparație cu stadiul filogenetic anterior. (< fr. retardation) Vezi definitia »

SCRUMBÍE, scrumbii, s. f. 1. (Adesea cu determinarea „de Dunăre”) Specie de pește teleostean, lung de 30-40 cm, cu corpul alungit și turtit lateral, acoperit cu solzi mari, albi-argintii, care primăvara intră din mare în Dunăre, unde își depune icrele (Alosa pontica). 2. (Adesea cu determinarea „albastră”) Specie de pește teleostean de mare, lung de 20-30 cm, cu corpul aproape cilindric, acoperit cu solzi mărunți, albaștri-verzui pe spate (Scomber scombrus). – Din ngr. skumbrí. Vezi definitia »

DACTILOGRAFÍE s. f. Tehnica sau meseria de a scrie la mașina de scris. – Din fr. dactylographie. Vezi definitia »

ieftiníe s.f. (înv.) îndurare, milă, miluire, milosârdie, ieftenșug, ieftinătate. Vezi definitia »