OSTEONECRÓZĂ, osteonecroze, s. f. Necrozare a unui os. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéonécrose. Vezi definitia »

torínă, toríni, s.f. (reg.) toriște. Vezi definitia »

ASAMBLÉZĂ s.f. (Electr.) Mașină de înfuniat cabluri. [Var. asambleuză s.f. (pron. -blö-) / < fr. assembleuse]. Vezi definitia »

CICÁLĂ, cicale, s. f. (Rar) Persoană cicălitoare. – Comp. it. cicala. Vezi definitia »

MONOGENÉZĂ s. f. 1. reproducere pe cale asexuată; monogonie. 2. concepție potrivit căreia fenomenele biologice, sociale, lingvistice derivă dintr-un izvor comun. (< fr. monogenèse) Vezi definitia »