BORÁCI s. n. Unealtă portabilă, acționată manual, prevăzută cu un burghiu mișcat de o roată cu clichet și cu ajutorul căreia se dau găuri în piesele metalice mari, greu transportabile. – Cf. germ. Bohrer. Vezi definitia »

schimbáci, -ce, adj. (înv.) care se schimbă, se modifică, se transformă; nestatornic, schimbăcios. Vezi definitia »

SÁNDVICI s. n. v. sandviș. Vezi definitia »

haráci (haráciuri), s. n. – Tribut; mai cu seamă cel plătit de Principate imperiului turc, din sec. XV pînă in sec. XIX, cu puține întreruperi. – Mr. hărace. Tc. harac (Roesler 606; Șeineanu, II, 206; Ronzevalle 589, cf. ngr. χαράτσι, alb., bg. harac, mag. harács. – Der. haracciu, s. m. (strîngător de biruri), din tc. haracci; hărăcer, s. m. (perceptor), ambele înv. Vezi definitia »

a avea lipici expr. a se face agreat de către cei din jur, a intra în grațiile celor din jur Vezi definitia »