BIFÍD, -Ă, bifizi, -de, adj. (Anat.; despre vase de sânge, canale etc.) Care este despărțit în două. – Din fr. bifide, lat. bifidus. Vezi definitia »

RID s. n. 1. încrețitură, zbârcitură a pielii obrazului. 2. mică ondulație pe suprafața unui teren, a unui material plastic, pe zăpadă, nisipuri etc. (< fr. ride) Vezi definitia »

CAÍD¹, caiduri, s. n. (Înv.) Registru, dosar, arhivă. – Din tc. kayit. Vezi definitia »

HIDROXÍD, hidroxizi, s. m. Compus chimic anorganic a cărui moleculă conține în structura sa una sau mai multe grupe hidroxil. – Din fr. hydroxyde. Vezi definitia »

SORDÍD, -Ă, sordizi, -de, adj. (Livr.) Murdar; dezgustător. ♦ Fig. Interesat în mod exagerat; meschin. – Din fr. sordide, lat. sordidus. Vezi definitia »