CIOCLÉJ, ciocleji, s. m. (Reg.) Partea de jos a tulpinii porumbului, rămasă la nivelul pământului după ce restul tulpinii a fost tăiat la recoltare. – Et. nec. Vezi definitia »

valvârtéj¹ adv. Vezi definitia »

vrej (vrejuri), s. n. – Tulpină, lăstar al plantelor agățătoare. – Var. vreaje, vreajă. Mr. vreaje. Bg. vrĕža, sb. vriež (Tiktin; Conev 50). Vezi definitia »

vârtéj s. n., pl. vârtéjuri Vezi definitia »

gomej s. (țig.) vulvă, vagin. Vezi definitia »