primíții s.f. pl. (înv.) 1. primele roade ale pământului (aduse de cineva ca prinos); prinoase, trufandale, pârgă. 2. primele producții. 3. (fig.) început, debut. Vezi definitia »

LÓHII s. f. pl. scurgere din uter în timpul lăuziei. (< fr. lochies) Vezi definitia »

has-ahârlíi s.m. pl. (înv.) rândașii (servitorii) de curte care făceau parte din garda particulară a domnului. Vezi definitia »

sárgii s.f. pl. (reg.) obiect pe care tăbăcarii întind pieile la uscat. Vezi definitia »

a paște bobocii / muștele / vântul expr. a pierde vremea fără rost. Vezi definitia »