cóșcovă, cóșcove (cóșcoave), s.f. (reg.) 1. loc gol, mai ales în malurile apelor, pe sub rădăcini, unde se ascund și trăiesc peștii și racii; bortă. 2. loc gol pe sub coaja copacilor, pe sub piele; cojitură, bășicătură, umflătură, bulbucătură, copârțan. 3. (la pl.) umflături sau ridicături mici de pământ. 4. (la pl.) nămol vegetal amestecat cu rizomi de stuf și papură în descompunere; coșcană. 5. babă gârbovită. Vezi definitia »

VERMÍNĂ s. f. (Livr.; cu sens colectiv) Insecte parazite (purici, păduchi etc.) ♦ Fig. Indivizi de la periferia societății. – Din fr. vermine. Vezi definitia »

INSOLVÉNȚĂ s.f. Insolvabilitate. [< it. insolvenza]. Vezi definitia »

TÓMBOLĂ, tombole, s. f. Loterie la care se câștigă diferite obiecte. [Acc. și: tombólă] – Din fr., it. tombola. Vezi definitia »

COBZIȘOÁRĂ, cobzișoare, s. f. Diminutiv al lui cobză. – Cobză + suf. -ișoară. Vezi definitia »