MONOGENÉTIC, -Ă, monogenetici, -ce, adj. Conform cu monogeneza, de monogeneză. – Mono- + genetic. Vezi definitia »

ANALÍTIC, -Ă adj. Bazat pe analiză. ◊ Chimie analitică = parte a chimiei care studiază elementele componente ale substanțelor; limbă analitică = limbă care are tendința de a exprima prin cuvinte separate diferitele caracteristici gramaticale; (despre forme gramaticale) alcătuit din două sau mai multe cuvinte; filozofie analitică = orientare filozofică care reduce filozofia la analiza mijloacelor lingvistice și conceptuale ale cunoașterii. ♦ Care utilizează calculul algebric și infinitezimal. [< fr. analytique, it. analitico, gr. analytikos]. Vezi definitia »

SOPORÍFIC, -Ă adj., s.n. (Substanță, medicament) care are proprietatea de a produce somn; somnifer, hipnotic. [< fr. soporifique < lat. sopor – somn, ferre – a aduce, a purta]. Vezi definitia »

EPIZOÓTIC, -Ă adj. Referitor la epizootie. [Pron. -zo-o-. / cf. fr. épizootique]. Vezi definitia »

PODZÓLIC, -Ă adj. (Despre soluri) Care conține nisip și lut, fiind sărac în calciu. [Cf. fr. podzolique]. Vezi definitia »