bici Vezi definitia »

DOCTORICÍ vb. IV v. doftorici. Vezi definitia »

clocotíci s.m. (reg.) 1. bucată de flanelă cu care țăranii își învălesc piciorul până la genunchi. 2. arbust cu flori alburii; locotiță, nucușoară, vonicer, lemn-câinesc, salbă-moale. 3. plantă cu flori galbene și cu pete albăstrii; sunătoare. 4. măcriș de câmp; glojan, corleș, clococean. Vezi definitia »

SMOTOCÍ, smotocesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) A da, a trage cuiva o bătaie bună; a părui, a chelfăni, a scărmăna. – Cf. scr. smotok. Vezi definitia »

polejnicí, polejnicésc, vb. IV (reg.; despre terenuri) a nivela. Vezi definitia »