ȘNURCERÁMICĂ s. f. Procedeu de ornamentare a vaselor de lut, realizat prin imprimarea unui șnur de fibre vegetale în pasta încă moale. – Șnur + ceramică. Vezi definitia »

tábără (-bere), s. f. – 1. Cantonament, campare. – 2. Armată, forță. – 3. Partidă, grupare. – 4. Mulțime, cantitate mare. – 5. Convoi, grup de care. – Mr. tăbure „batalion”, megl. tăbur. Tc. sau mai probabil tăt. tabur (J. Melich, Ung. Jb., XV, 529-40; Vasmer, III, 66), parțial prin intermediul sl. taborŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 48; Tiktin; Candrea), cf. bg., sb., cr., slov., ceh., pol., rus. tabor, mag. tabór. – Der. tăbăraș, s. m. (soldat care aparține unei tabere); tăbărî, vb. (a face tabără; a împresura, a asedia; a se repezi la, a se năpusti). Vezi definitia »

ZDROBITÚRĂ, zdrobituri, s. f. (Rar) Sfărâmătură, strivitură^[1]; rană produsă prin zdrobire. – Zdrobi + suf. -tură. Vezi definitia »

OLÁNDĂ s. f. pânză de in fină și deasă, folosită la confecționarea lenjeriei. (< fr. hollande, it. olanda) Vezi definitia »

PÍZDĂ, pízde, s. f. (Vulgar) Vulvă. (macedorom. chizdă; < sl., cf. bg. dialectal, slovac., ceh., pol. pizda, rus. pizdá) [și DMLR] Vezi definitia »