FIÉF, fiefuri, s. n. (În evul mediu) Feudă; drept de proprietate asupra unei feude. ♦ Fig. Zonă de influență absolută sau preponderentă. Fief electoral. – Din fr. fief. Vezi definitia »

SEMIRELIÉF s. n. (arte) figură, motiv sculptat care se desprinde numai pe jumătate de fond; basorelief. (< semi- + relief) Vezi definitia »

CHIEF CIF/ s. m. șef, conducător. (< engl. chief) Vezi definitia »

drfef Vezi definitia »

ȘEF, -Ă s. m. f. 1. persoană care conduce un colectiv, o instituție, o organizație, un compartiment de muncă etc.; conducător (II). ♦ ~ de orchestră = dirijor. 2. ~ de lucrări = grad didactic în învățământul superior, între asistent și conferențiar. (< fr. chef) Vezi definitia »