Definita cuvantului baston
bastón (bastoáne), s. n. – Bucată de lemn. – Var. baton, s. n. (baghetă, bucată). Mr. băscune, megl. băstun. It. bastone (sec. XVIII); în dialecte, prin intermediul ngr. μπαστούνι (cf. Ruffini 334) sau tc. bastun. Baton se folosește aproape exclusiv pentru bucățile de ciocolată, fr. bâton de chocolat.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu baston
ALOFÓN, alofone, s. n. (Fon.) Variantă pozițională a unui fonem. – Din fr. allophone. Vezi definitia »
PROVIZIÓN s.n. Remunerație procentuală cuvenită celui care mijlocește o afacere comercială; remiză, comision. [Pron. -zi-on. / < germ. Provision]. Vezi definitia »
DÉMON s. m. 1. (ant.) spirit care dirijează destinul oamenilor, al cetăților etc. 2. diavol, drac. ◊ (fig.) om rău. 3. (în literatura romantică) ființă care întruchipează răzvrătirea împotriva destinului, eroismul, curajul, măreția, frumusețea fizică etc. ◊ (în poezie) geniu chinuit de neliniște, care stârnește pasiuni, dorințe. (< fr. démon, lat. daemon, gr. daimon) Vezi definitia »
MONOCOTILEDÓN, -Ă adj., s.f.pl. Monocotiledonat. [< fr. monocotilédone]. Vezi definitia »
CICLOFAZOTRÓN s. n. aparat care servește ca ciclotron și fazotron. (< fr. cyclophasotron) Vezi definitia »