Definita cuvantului berbant
berbánt (berbánți), s. m. – Hoț, pungaș, șarlatan. – Var. (Mold.) birbant. Mr. birbantu. It. birbante (› sp. bergante), prin intermediul ngr. μπερμπάντης (DAR); cf. și tc. berbad, bg. berbant(in). Dicționarele iau în considerație de obicei exclusiv accepția secundară de „crai, bărbat afemeiat”; sensul primar este curent, totuși, în limba romanticilor. Der. berbanterie, s. f. (hoție, șarlatanie); berbantlîc, s. n. (pungășie, șarlatanie), cu suf. tc., ca bg. berbantlyk.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu berbant
BRANȘAMÉNT, branșamente, s. n. Legătură între o conductă principală a unei rețele de distribuție (de energie electrică, de apă, de gaze etc.) și una secundară, care servește la alimentarea unui consumator. – Din fr. branchement. Vezi definitia »
ȘANJÁNT, -Ă adj. (despre culori, materiale etc.) a cărui nuanță se schimbă după un timp, lumină etc. (< fr. schangeant) Vezi definitia »
LUBRIFIÁNT s. m. fluid vâscos sau praf care se interpune între suprafețele de contact a două piese ce se freacă între ele. (< fr. lubrifiant) Vezi definitia »
ÎNVĂȚĂMÂ'NT. s. n. 1. proces de instruire și educare în școală. ◊ (p. ext.) sistemul instituțiilor școlare dintr-o țară. 2. domeniu de activitate a cadrelor didactice. 3. (pl.) concluzie trasă dintr-o experiență, dintr-un eveniment etc. (după fr. enseignement) Vezi definitia »
EFLUÉNT, -Ă adj., s. n. (soluție lichidă sau gazoasă) care emană dintr-un recipient. (< fr. effluent, lat. effluens) Vezi definitia »