ELECTROEROZIÚNE s.f. Electroerodare. [Pron. -tro-e-. / < fr. électroerosion]. Vezi definitia »

COMPLETITÚDINE s. f. (log.) proprietate a unui sistem ipotetic-deductiv în care orice propoziție supusă regulilor de deducție poate fi demonstrată. (după fr. complétude) Vezi definitia »

APTITÚDINE s. f. înclinație, dispoziție naturală sau câștigată de a face unele lucruri; destoinicie. (< fr. aptitude, lat. aptitudo) Vezi definitia »

LATITÚDINE s. f. 1. poziția în grade a unui punct de pe glob sau a unui astru față de un plan ecuatorial de referință. 2. (mat.) una dintre coordonatele polare spațiale, reprezentând unghiul format de raza vectoare a unui punct dat cu planul triedrului ortogonal la care se raportează punctul. 3. (fig.) libertate de acțiune, de alegere. (< it. latitudine, fr. latitude, lat. latitudo) Vezi definitia »

VASOCONSTRICȚIÚNE s.f. v. vasoconstricție. Vezi definitia »