LÉNEȘ, -Ă, leneși, -e, adj., subst. 1. Adj., s. m. și f. (Om) căruia îi lipsește dorința, plăcerea de a munci, de a fi activ, căruia îi e lene; (om) trândav. 2. Adj. Care trădează, exprimă lene. Gesturi leneșe. ♦ Care este domol, încet. Mersul leneș al melcului. 3. S. m. (La pl.) Familie de animale mamifere din America de Sud, cu corp robust, cu membre prevăzute cu gheare puternice și arcuite, care se mișcă încet și stau zile întregi agățate pe aceeași creangă (Bradypodidac); (și la sg.) animal din această familie. – Lene + suf. -eș. (2) Calc după fr. paresseux, germ. Faultier. Vezi definitia »

toltíș, toltíșuri, s.n. (reg.) drum pietruit. Vezi definitia »

proțăpáș, proțăpáșe, s.n. (reg.) prăjină groasă de lemn fixată la dricul carului, al saniei, de care se prinde jugul; tânjală, turșug, oiște. Vezi definitia »

TĂBĂRÁȘ, tăbărași, s. m. Ostaș care face parte dintr-o tabără. – Tabără + suf. -aș. Vezi definitia »

neléneș, -ă, adj. (înv.) activ, harnic. Vezi definitia »