CIUBOȚÍCĂ, ciuboțele, s. f. 1. (Reg.) Cizmuliță sau gheată de damă. 2. Compuse: ciuboțica-cucului = plantă erbacee cu frunze ovale dispuse în rozete și păroase pe partea inferioară, cu flori galbene și cu fructul o capsulă (Primula officinalis); ciuboțica-ursului = plantă erbacee cu frunze lobate și cu flori purpurii (Cortusa matthioli). [Var.: cioboțícă s. f.] – Ciubotă + suf. -ică. Vezi definitia »

MARCESCÉNȚĂ s.f. Stare a unei plante, a unei frunze care se veștejește. [< fr. marcescence]. Vezi definitia »

váză² (vas) s. f., g.-d. art. vázei; pl. váze Vezi definitia »

HLAMÍDĂ s. f. mantie amplă, purtată de vechii greci și romani, fără mâneci, dreptunghiulară, prinsă cu o agrafă pe piept sau pe umăr. (< fr. chlamyde) Vezi definitia »

surlișoáră, surlișoáre, s.f. (reg.) 1. surlă mică (instrument muzical). 2. rât mic de purcel. Vezi definitia »