LÚTRĂ, lutre, s. f. (Zool.) Vidră. – Din fr. loutre, lat. lutra. Vezi definitia »

ACOLÁDĂ, acolade, s. f. 1. Semn grafic în forma a două fragmente de arc împreunate, prin care se arată că mai multe cuvinte, formule, portative muzicale etc., sunt legate între ele printr-un anumit raport. 2. (Înv.) Moment din ceremonialul prin care se învesteau cavalerii în evul mediu. – Fr. accolade. Vezi definitia »

TEJGHELÚȚĂ, tejgheluțe, s. f. Diminutiv al lui tejghea. – Tejghea + suf. -eluță. Vezi definitia »

hastură, hasturi s. f. (înv.) prostituată. Vezi definitia »

ALGOSTÁZĂ s. f. suprimare sau diminuare a senzației de durere. (< fr. algostase) Vezi definitia »