GNAIS s.n. (Geol.) Rocă metamorfică cu structură șistoasă, formată din feldspat, cuarț și mică. [Pron. gnais. / < germ. Gneis, cf. fr. gneiss]. Vezi definitia »

AUNIS [onís], prov. istorică în V Franței, la G. Biscaya. Oraș pr.: La Rochelle. Cereale; pomicultură; viticultură. Creșterea animalelor. Vezi definitia »

MÍMESIS s.n. 1. Principiu estetic, dezvoltat mai ales în antichitate, potrivit căruia arta este imitarea realului. 2. (Liv.) Mimare. [Cf. it. mimesi, lat. sav. mimesis, gr. mimeisthai – a imita]. Vezi definitia »

VÉRMIS s. n. Parte mediană a cerebelului, așezată între cele două emisfere ale acestuia. – Din fr. vermis. Vezi definitia »

SEMIÎNCHÍS, -Ă, semiînchiși, -se, adj. (Despre spații) Care este parțial închis. – Semi- + închis. Vezi definitia »