INOPERÁNT, -Ă adj. lipsit de efect; fără urmare. (< fr. inopérant) Vezi definitia »

PRECEDÉNT, -Ă adj. Premergător, anterior. // s.n. Fapt, caz, exemplu anterior invocat ca autoritate, ca uz stabilit etc. ♦ Fără precedent = nemaiîntâlnit, nemaipomenit. [< fr. précédent]. Vezi definitia »

COMITÉNT, -Ă s.m. și f. Cel care încredințează cuiva un mandat, împuternicindu-l să-i facă anumite acte juridice; mandatar. [< germ. Kommitent, cf. it. commettente]. Vezi definitia »

GROSISMÉNT s. n. raportul unghiurilor sub care se vede același obiect cu un instrument optic și cu ochiul liber. (< fr. grossissement) Vezi definitia »

Condiment cu caracter afrodisiac adaugat la supe sau ciorbe menit sa aromatizeze. Vezi definitia »