cit!² interj. (reg.) cuvânt prin care facem pe cineva să tacă; pâs!, st!. Vezi definitia »

MONOCÍT s.n. (Biol.) Leucocit monocelular de dimensiuni mari, cu o puternică acțiune fagocitară. [Var. monocită s.f. / < fr. monocyte, cf. gr. monos – unic, kytos – celulă]. Vezi definitia »

sofít (-te), s. n. – Intrados. – Var. sufit. It. soffito (Candrea), în parte prin intermediul ngr. σοφίτα. Vezi definitia »

prăfuit, prăfuiți s. m. (tox.) consumator de heroină. Vezi definitia »

REGOLÍT s.n. (Geol.) Scoarță de dezagregare care se formează pe versanții slab înclinați. [< fr. régolithe, cf. ar. reg – teren plan, gr. lithos – piatră]. Vezi definitia »