DEBÍL, -Ă, debili, -e, adj. (Despre ființe) Lipsit de rezistență la eforturi fizice și la boli; firav, plăpând, slăbuț. ◊ (Substantivat) Debil mintal = persoană care suferă de debilitate mintală. – Din fr. débile, lat. debilis. Vezi definitia »

INCOMESTÍBIL, -Ă adj. care nu e bun de mâncat; otrăvitor. (< fr. incomestible) Vezi definitia »

ȘPIL s.n. (Argotic) Joc (necinstit); șmecherie. [< germ. Spiel]. Vezi definitia »

METÍL s. m. Radical organic monovalent, derivat din metan prin îndepărtarea unui atom de hidrogen. – Din fr. méthyle. Vezi definitia »

INVERIFICÁBIL, -Ă adj. neverificabil. (după fr. invérifiable) Vezi definitia »