pilugí, pilugésc, vb. IV (înv.) a bate, a pisa cu pilugul. Vezi definitia »

PĂLĂVRĂGÍ, pălăvrăgesc, vb. IV. Intranz. A spune lucruri fără importanță, a vorbi mult și fără rost; a flecări, a trăncăni. [Var.: palavragí vb. IV] – Din palavragiu (derivat regresiv). Vezi definitia »

BLUGI s. m. pl. elem. blue-jeans. Vezi definitia »

ștoflogí s.m. pl. (reg.) ghete vechi, deformate, rupte; papuci de casă făcuți din ghete sau cizme uzate. Vezi definitia »

schíngi (-iuri), s. n. – Tortură. Tc. (per.) iskence, șikence (Șeineanu, II, 318), cf. ngr. σϰεντζές. – Der. schingiui, vb. (a tortura; a mutila); schingiuitor, s. m. (călău, zbir). Vezi definitia »