CÂRTÍT, -Ă, cârtiți, -te, adj. v. CÂRTI. – [DLRM] Vezi definitia »

STEFANÍT s.n. Sulfură dublă naturală de stibiu și argint. [< fr. stéphanite]. Vezi definitia »

ȘINUÍT², -Ă, șinuiți, -te, adj. Legat, ferecat cu șine. – V. șinui. Vezi definitia »

ASCUȚÍT², -Ă, ascuțiți, -te, adj. I. (Despre obiecte) Care este prevăzut cu tăiș sau cu vârf; tăios. ◊ Unghi ascuțit = unghi mai mic de 90 de grade. II. Fig. 1. Ager, pătrunzător, perspicace. Minte ascuțită. 2. (Despre senzații, sentimente etc.) Intens, viu. ♦ (Despre conflicte, ciocniri etc.) Violent, înverșunat. 3. (Despre vorbe, privire) Care străpunge; sfredelitor; aspru, tăios. 4. (Despre sunete, glas, râs) Strident. – V. ascuți. Vezi definitia »

PÂSLÍT, -Ă, pâsliți, -te, adj. (Rar) Pâslos. – V. pâsli. Vezi definitia »