HOLÉRĂ, holere, s. f. 1. Boală epidemică gravă, adesea mortală, caracterizată prin crampe stomacale foarte dureroase, vărsături și diaree, care duce la o puternică deshidratare a organismului. ◊ Expr. A da holera în cineva = a se speria foarte tare, a intra spaima în cineva. 2. Boală infecțioasă a păsărilor, cu evoluție gravă, provocată de un microb; pasteureloză. 3. Epitet dat unei ființe urâte și rele. – Din lat. cholera, ngr. choléra, ucr. holera. Vezi definitia »

ZAMBILÍCĂ s. f. Diminutiv al lui zambilă. – Zambilă + suf. -ică. Vezi definitia »

DIDACTÉCĂ s. f. bibliotecă de programe educative. (< fr. didacthèque) Vezi definitia »

EPRUBÉTĂ, eprubete, s. f. Tub de sticlă cu pereții subțiri și rezistenți, închis la un capăt, întrebuințat în laborator. – Din fr. éprouvette (după probă). Vezi definitia »

DIGITALÍNĂ s. f. Substanță extrasă din frunzele digitalei și întrebuințată ca întăritor cardiovascular, ca diuretic etc. – Din fr. digitaline. Vezi definitia »