OPSIURÍE s.f. (Med.) Eliminare întârziată a urinei după mese ca urmare a întârzierii absorbției intestinale. [Pron. -psi-u-ri-e, gen. -iei. / < fr. opsiurie, cf. gr. opsios – în întârziere, ouron – urină]. Vezi definitia »

HIPERTONÍE s.f. 1. Hipertonicitate. 2. Creștere a tonicității unui organ sau țesut. [Gen. -iei. / < fr. hypertonie, cf. gr. hyper – peste, tonos – tensiune]. Vezi definitia »

ORTOFORÍE s.f. (Med.) Paralelism perfect al axelor vizuale. ♦ Echilibru muscular normal al ochilor. [Gen. -iei. / < fr. orthophorie, cf. gr. orthos – drept, pherein – a duce]. Vezi definitia »

CAPTÁȚIE s. f. 1. captare. 2. uneltire cu scopul de a obține printr-un act juridic anumite foloase în dauna cuiva. (< fr. captation, lat. captatio) Vezi definitia »

BARIGLOSÍE s.f. (Med.) Dificultate în pronunțarea cuvintelor. [Gen. -iei. /< fr. baryglossie, cf. gr. barys – greu, glossa – limbă]. Vezi definitia »