ságă s.f. (reg.) miros urât. Vezi definitia »

CIOROÁICĂ, cioroaice, s. f. 1. Cioară. 2. Epitet dat unei femei brunete, oacheșe. – Cioroi + suf. -oaică. Vezi definitia »

COSTÍȘĂ, costișe, s.f. – V. costiș (2) [DEX'98] Vezi definitia »

TOCMEÁLĂ, tocmeli, s. f. 1. Discuție, tratative purtate pentru stabilirea prețului unei mărfi; târguială. 2. Învoială, acord, convenție. ◊ Tocmeală agricolă = (în România între anii 1866 și 1945) contract încheiat între moșieri (sau mari arendași) și țărani la luarea în arendă de către aceștia din urmă a unor parcele de pământ; învoială agricolă. ♦ Condiție. 3. (Înv.) Organizare, rânduială, orânduire. [Pl. și: (înv.) tocmele] – Tocmi + suf. -eală. Vezi definitia »

SILOGÍSTICĂ s.f. Ramură a logicii formale care studiază silogismul. [Cf. fr. syllogistique]. Vezi definitia »