CĂLĂRÍE s. f. Acțiunea de a călări; călărit. ♦ Arta de a călări. ♦ Ramură sportivă care constă în conducerea calului din poziția încălecat, în probe de alergare, sărituri, dresaj etc.; echitație. – Călare + suf. -ie. Vezi definitia »

LIMFOCITEMÍE s. f. creștere a numărului limfocitelor din sânge. (< fr. lymphocytémie) Vezi definitia »

a fi bolnav de nasulie expr. (adol., vulg.) a fi extrem de antipatic. Vezi definitia »

gămălíe (gămălíi), s. f. – 1. Cocoloș, bulgăre, bulb. – 2. Parte îngroșată în formă de sferă mică la capătul unui ac sau cui. – 3. (Arg.) Cap, minte, dovleac. Sb., slov., cr. gomolj „bulb” (Cihac, II, 144; Berneker 326; DAR), cf. mag. gomoly(a); „cocoloș”, poate aflat și în legătură cu mag. gömböly „ac cu gămălie”. Este dublet al lui măgălie, s. f. (Trans. și Mold., capsulă de mac), cu metateză, poate sub influența lui măciulie. Vezi definitia »

EXTENSOMETRÍE s. f. parte a metrologiei care studiază diversele aparate de măsură a deformațiilor mecanice. (< fr. extensométrie) Vezi definitia »