IZOCÓR, -Ă, izocori, -e, adj., s. f. 1. Adj. (Despre procesele sau transformările sistemelor fizice) Care are loc la un volum constant. 2. S. f. Curbă care reprezintă pe o diagramă o transformare izocoră (1). – Din fr. isochore. Vezi definitia »

ROTATÓR adj., s. m. (mușchi) care permite răsucirea unui os în jurul axei sale. (< fr. rotateur) Vezi definitia »

ACCEPTÓR, acceptori, s. m. (Fiz.) Atom trivalent care, introdus într-un semiconductor, primește electroni de la un atom din rețeaua cristalină a acestuia. – Din fr. accepteur. Vezi definitia »

CINEPROIECTÓR s. n. aparat care permite cineproiecția. (< cineproiec/ție/ + -tor) Vezi definitia »

EPIDIAPROIECTÓR s.n. Aparat care permite proiecția atât prin transparență, cât și prin reflexie. [Cf. fr. épidiaprojecteur]. Vezi definitia »