pielgáș, -ă, adj. (reg.; despre păsări, pui) golaș. Vezi definitia »

ROGOZÍȘ, rogozișuri, s. n. (Rar.) Loc unde crește mult rogoz. – Rogoz + suf. -iș. Vezi definitia »

FURÍȘ, -Ă, furiși, -e, adj. Care se face în ascuns, pe neobservate. ◊ Loc. adv. Pe furiș = în ascuns; tiptil, pe furișate. – Fur + suf. -iș. Vezi definitia »

MESTECĂNÍȘ, mestecănișuri, s. n. Pădure de mesteceni; grup de mesteceni. – Mesteacăn + suf. -iș. Vezi definitia »

PEȘCHÉȘ, peșcheșuri, s. n. 1. (Înv., pop. și fam.) Plocon, dar, cadou. ◊ Expr. (Fam.) A da (sau a duce) pe cineva peșcheș (cuiva) = a preda (sau a duce) pe cineva prins, legat; a preda pe cineva dușmanului. 2. Spec. Dar anual, în bani sau în natură, pe care domnii țărilor române îl ofereau Porții Otomane (împreună cu haraciul); p. ext. haraci; (la pl.) bunurile din care consta acest dar. ♦ Dar oferit de domnii țărilor române sultanului sau altor demnitari turci cu ocazia bairamului. [Var.: (înv.) peșchíș s. n.] – Din tc. peșkeș. Vezi definitia »