ARCÚȘ, arcușuri, s. n. Vergea de lemn între capetele căreia se întind fire de păr de cal și cu care se cântă la instrumente cu coarde. – Din arc + suf. -uș. Vezi definitia »

ORBÍȘ adv. Pe dibuite, la întâmplare, orbește; fig. fără chibzuință, nebunește. ◊ Expr. A da orbiș = a lovi fără cruțare. – Orb² + suf. -iș. Vezi definitia »

BALBÁȘ s. n. (Reg.) Hidromel. – Din tc. bal bașy. Vezi definitia »

BACȘÍȘ, bacșișuri, s. n. Sumă de bani dată cuiva pe lângă plata cuvenită, pentru răsplătirea unui serviciu personal; p. ext. răsplată în bani. ♦ Mită. – Tc. bahșiș. Vezi definitia »

guláș (gúlașuri), s. n. – Fel de mîncare tipic unguresc, tocană cu carne și găluște de făină. Mag. gulyás-hús (Scriban), cf. fr. goulach. Vezi definitia »