Definita cuvantului pălimar
pălimár, pălimáre, s.n. (înv. și reg.) 1. par, stâlp. 2. bârnă, grindă, cumpănă (la fântână). 3. țăruș, pripon. 4. împrejmuire de scânduri la prispa sau pridvorul casei țărănești; balustradă, parmaclâc, grilaj. 5. (înv.) întăritură, parapet. 6. cerdac, pridvor, foișor, balcon. 7. (reg.) acoperiș oblic care apără de ploi și zăpadă treptele intrării la o casă. 8. (reg.) șopron. 9. (reg.) îngrăditură la strunga oilor. 10. (reg.) corlată. 11. (reg.) targă. 12. (reg.; cu sens colectiv) paie rezultate de la treierat. 13. (reg.) cablu întins de-a curmezișul râului de care se ține podul plutitor.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu pălimar
cremotartár s.m. sg. (înv.) materie ce se depune pe pereții butoiului în timpul fermentării; piatră-de-vin. Vezi definitia »
LARVÁR, -Ă adj. 1. În stare de larvă; referitor la larvă. 2. (Fig.) În stare incipientă. [Cf. fr. larvaire]. Vezi definitia »
HECTÁR, hectare, s. n. Unitate de măsură pentru suprafețe agrare, egală cu aria unui pătrat cu latura de 100 de metri. [Abr.: ha] – Din fr. hectare. Vezi definitia »
COLECȚIONÁR, -Ă s. m. f. posesor al unei colecții; amator de colecții. (< fr. collectionneur) Vezi definitia »
DRICÁR, dricari, s. m. 1. Fabricant sau negustor de dricuri (1). 2. Proprietar sau vizitiu de dricuri (2); antreprenor de pompe funebre. 3. Persoană care transportă mortul la groapă; cioclu. – Dric + suf. -ar. Vezi definitia »