NEFELOMANȚÍE s. f. pretinsă artă de a ghici prin observarea norilor. (< fr. néphélomancie) Vezi definitia »

PALEOFITOLOGÍE s.f. Ramură a paleontologiei care studiază plantele fosile; paleobotanică. [Gen. -iei. / < fr. paléophytologie, cf. gr. palaios – vechi, phyton – plantă, logos – știință]. Vezi definitia »

a cocoșa în bătaie expr. a bate foarte tare. Vezi definitia »

TRIFURCÁȚIE s.f. Împărțire în trei; loc unde se trifurcă un drum. [Gen. -iei. / < fr. trifurcation]. Vezi definitia »

IOFOBÍE s.f. Teama patologică de a fi otrăvit. [< fr. iophobie]. Vezi definitia »