ACEFALOCARDÍE s. f. lipsă congenitală a capului și a inimii. (< engl. acephalocardia) Vezi definitia »

CONSOLIDÁȚIE, consolidații, s. f. Consolidare. – Din fr. consolidation. Vezi definitia »

CASIERÍE, casierii, s. f. Încăpere, serviciu, birou, ghișeu într-o întreprindere sau într-o instituție, unde se primesc, se păstrează și se distribuie banii. [Pr.: -si-e-] – Casier + suf. -ie. Vezi definitia »

NEFRÍDIE s.f. (Anat.) Organ excretor la nevertebratele inferioare. [Gen. -iei. / cf. fr. néphridie, germ. Nephridium, cf. gr. nephros – rinichi]. Vezi definitia »

ANATOMÍE s.f. Știință care se ocupă cu studiul structurii ființelor (animale sau plante). ◊ Anatomie descriptivă = anatomie care se ocupă cu descrierea formelor diferitelor organe; Anatomie patologică = parte a anatomiei care studiază transformările anatomice intervenite în structura țesuturilor și a organelor corpului. ♦ Structura unei ființe sau a unui organ. [Gen. -iei. / < fr. anatomie, cf. lat. anatomia < gr. anatome – disecție]. Vezi definitia »