IGNICOLÓR, -Ă adj. (Rar) De culoarea focului. [Cf. fr. ignicolore, lat. ignicolor < ignis – foc, color – culoare]. Vezi definitia »

SINEGÓR s. m. (la vechii greci) apărător în justiție. ◊ avocat public însărcinat să apere legile împotriva reformelor propuse. (< fr. synégore, gr. synegoros) Vezi definitia »

RĂSCHITÓR s. n. v. rășchitor. Vezi definitia »

LIGNIVÓR, -Ă, lignivori, -e, adj. (Despre animale, insecte) Care se hrănește cu țesut lemnos sau roade lemnul, creând galerii; xilofag. (din fr. lignivore) Vezi definitia »

astupător, astupători, s. m. 1. prohab. 2. chiloți. Vezi definitia »