NECESITÁTE s. f. 1. ceea ce se cere, se impune ca necesar; utilitate, oportunitate. ◊ (pl.) proces fiziologic de evacuare a fecalelor și a urinei. ♦ cu ~ = în mod necesar; obligatoriu; stare de ~ = situație excepțională în care statul poate lua anumite măsuri în interesul apărării țării. 2. categorie filozofică desemnând însușirile și raporturile care au un temei intern, decurgând inevitabil din esența lucrurilor, din legile lor de dezvoltare. (< fr. nécessité, lat. necessitas) Vezi definitia »

OBLICITÁTE s. f. însușirea de a fi oblic; poziție oblică. ♦ (astr.) ă eclipticii = unghiul de înclinație a eclipticii, de aproximativ 23⁰ și 27', față de planul ecuatorului ceresc. ◊ (mat.) relație de poziție a două drepte sau planuri, caracterizată prin unghiul lor. (< fr. obliquité) Vezi definitia »

SOCIALMÉNTE adv. Din punct de vedere social, sub raport social. [Pr.: -ci-al-] – Din fr. socialement, it. socialmente. Vezi definitia »

UMIDITÁTE s. f. proprietate a unui corp, a unui mediu de a absorbi și a reține o anumită cantitate de (vapori de) apă; stare a ceea ce este umed; umezeală. ◊ cantitate de lichid pe care o conține un material sau un mediu. ♦ ă atmosferei = conținutul în vapori de apă și în cristale de gheață al atmosferei. (< fr. humudité, lat. humiditas) Vezi definitia »

TERMOSTABILITÁTE s. f. Calitatea de a fi termostabil. – Din fr. thermo-stabilité. Vezi definitia »