CLĂPĂITÚRĂ, clăpăituri, s. f. Clăpăit. – Din clăpăi + suf. -(i)tură. Vezi definitia »

ELECTROANASTOMÓZĂ s. f. anastomoză între două segmente ale tubului digestiv, cu un bisturiu electric. (< electro- + anastomoză) Vezi definitia »

CĂRNIȘOÁRĂ s. f. Cărniță. – Carne + suf. -ișoară. Vezi definitia »

CHÍLĂ s.f. Piesă din axa longitudinală a unei nave, care, împreună cu carlinga centrală, constituie baza scheletului navei. [< fr. quille, cf. ol. kiel]. Vezi definitia »

BELGIÁNCĂ, belgience, s.f. Locuitoare originară din Belgia. Vezi definitia »