TRAC² s. n. Stare emotivă de care sunt cuprinse unele persoane (mai ales artiștii) în momentul apariției lor în fața publicului. – Din fr. trac. Vezi definitia »

BĂLTÁC, băltace, s. n. (Reg.) Băltoacă. – Baltă + suf. -ac. Vezi definitia »

solomiác s.n. (reg.) 1. clorură de amoniu naturală, cristalizată, incoloră, galbenă sau roșie; țipirig, salmiac. 2. cositor. Vezi definitia »

PREPELEÁC, prepeleci, s. m. 1. Par cu crăcane scurte, înfipt în pământ, în care se pun, la țară, oalele spălate ca să se scurgă sau de care se atârnă diferite obiecte. ◊ Expr. A fi gol prepeleac = a fi sărac, neîmbrăcat. Cu mustățile în prepeleac = cu mustățile răsucite și întoarse în sus, în furculiță. 2. Prăjină sau ansamblu de prăjini pe care se clădesc căpițele. ♦ Căpiță clădită pe o astfel de prăjină. 3. Scară rudimentară formată dintr-un stâlp prin care sunt petrecute cuie lungi de lemn, care servesc drept trepte. [Var.: prepeleág s. m.] – Et. nec. Vezi definitia »

sfineác (-éci), s. m. – (Banat) Varietate de carpen (Carpinus orientalis). Sl. svinjakŭ „de porc” (Tiktin), pentru că fructul său este păscut de porci. Vezi definitia »